myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Tradiții de Rusalii. De ce este bine să ținem Moșii de Vară

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Citiți și:

Duminica Mare, a Cincizecimii - Pogorârea Duhului Sfânt. Rugăciuni speciale

 

Astăzi, în ajunul Rusaliilor (Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt peste Apostoli), la ortodocși sunt Moșii de vară, ziua când creștinii duc la biserică colivă, orez cu cireșe și colaci, îb vase noi, pomană de sufletul morților, dar și pentru îmbunarea lor.

Pomeni bogate, în vase noi, cu flori

În tradiţia populară românească există puternic înrădăcinată credința că spiritele morților, care au părăsit mormintele în Joia Mare, înainte de Paști, trebuie să se întoarcă la locurile veșnice, de Rusalii. Se credea că după 50 de zile petrecute printre vii, acestea deveneau foarte agresive când venea sorocul înapoierii, Rusaliile fiind aceste spirite rebele. Ca atare se țineau și încă se mai țin anumite ritualuri de îmbunare  și de înduplecare a duhurilor celor plecați dintre cei vii. De aceea, cultului morților i se acordă o atenție deosebită la Moșii de Vară, în Sâmbăta Rusaliilor. După obicei, de sufletul morților, în sâmbăta dinaintea Rusaliilor, creștinii duc la biserică colivă, orez cu cireșe și colaci. Chiar dacă nu ajung să facă parastase la biserică sau acasă, cu preotul, oamenii fac tot posibilul să dea de pomană alimente, în vase noi de lut sau de porțelan, căni, străchini și vase de lemn (cofe, cofăiele), împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. În unele sate, la Moșii de vară, pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales în cimitire, unde mormintele sunt curățate și împodobite din timp, iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără a provoca tulburare în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. În aceste zile, la porțile cimitirelor se întind mese pline cu colaci și sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinți fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de preot sau le împart săracilor.

Ielele și Călușarii

În calendarul tradițional românesc, Rusaliile reprezintă un ciclu de sărbători, grupate în jurul Duminicii Mari (a Cincizecimii), care se compune din șase zile: Moșii de Vară (Sâmbăta Rusaliilor), Duminica Mare, Rusaliile (luni, marți și miercuri) și Joia Nepomenită. În mitologia românească, Rusaliile - cuvânt provenit din latinescul „rosalia” (sărbătoarea trandafirilor) - sunt considerate fiinţe fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Împărat. În „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir numea Ielele „nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii mai frumoși“. Nu se cunoaște originea acestui mit, dar peste el a fost suprapus ulterior sărbătoarea creștină postpascală a Cincizecimii și devenită Duminica Rusaliilor. De această sărbătoare se leagă fel de fel de alte tradiții. Una dintre ele ar fi cea legată de Rusalcele slave, un fel de zâne ale apelor, asemănătoare sirenelor. În popor, Rusaliile sunt considerate a fi iele, un fel de zâne rele, care-i pocesc sau le iau mințile oamenilor care îndrăznesc să le privească. Spre deosebire de zânele frumoase din basme, Rusaliile sunt toate hidoase, fecioare gârbove, care călătoresc prin aer înarmate cu unelte tăioase, cântă și joacă în anumite zile pe la răspântii, poieni, puțuri, hotare, cruci. Rusaliile, 3 sau 9 la număr, ar fi, conform opiniei etnografului Tudor Pamfile, sinonime cu Ielele, cunoscute în popor sub diferite denumiri eufemistice: Milostivele, Măiestrele, Vânătoarele, Bunele, Dânsele, Puternicile, Frumoasele, Fetele Codrului ș.a. Pentru a se feri de ele, oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin, iar dacă le întâlnesc, să nu-și ridice privirea și să nu le vorbească. Fiind zâne ale apelor, în ziua Rusaliilor e bine ca oamenii să nu se scalde, căci îi paște înecul. Legat de Rusalii este și faimosul joc al călușarilor. Este un dans ritual de origine străveche și neclară, cu rol magic, pe de o parte patronat chiar de iele, pe de alta capabil să vindece relele. În popor se crede că jocul călușarilor are puterea de a izgoni bolile cronice.

Morții se duc pe Valea cu Dor

Sunt și o serie de superstiții legate de Moșii de vară. În aceste zile se deșteaptă toți morții și se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot ce li s-a dat de pomană în cursul anului. Cine nu găsește nimic ia țărână în poală și se întoarce mâhnit. Oalele se împart pentru ca cei morți să aibă cu ce bea apă pe lumea cealaltă. Acum nu se dau lăturile afară, că bieții morți stau cu gurile căscate în această zi, așteptând colaci, și lăturile le dau în gura lor. Nu se mătură, că se dă praf în ochii morților, care stau după ușă, până a doua zi, când, după terminarea liturghiei, își iau zborul către cer. Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sâmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o mănânci în casă. Ca să fii ferit de boli „din apucate“ și ca să le meargă bine zarzavaturilor din grădină se fac colaci și se dau, cu lapte, de pomană pentru morți. Ca să fii ferit de furtișaguri și pierderi peste an, este bine ca cea dintâi plăcintă pe care o faci sîmbăta, pentru a doua zi, s-o rupi în trei și s-o dai de pomană săracilor ori s-o mănânci în casă.
Dacă va ploua în ziua de Moși de Vară, anul va fi anul mănos (cu roduri bogate). Încă din sâmbăta Rusaliilor, ferestrele, ușile și stâlpii caselor și ai porților se împodobesc cu ramuri de tei, plop sau stejar. Se consideră că acestea au puteri nebănuite împotriva Rusaliilor. Însă, plantele cu puteri magice de care se feresc Rusaliile sunt leușteanul, odoleanul, pelinul și mai ales usturoiul. De aceea, ele se purtau la brâu, la pălărie, în mână sau se puneau pe mese, în pat, sub perne, între haine. Ca la orice altă mare sărbătoare, și la Rusalii se credea că ard comorile, se deschide cerul, se făceau previziuni meteorologice și practici de divinație (ghicirea viitorului). Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. Altădată, preotul și sătenii ieșeau în câmp, în ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinți apa și a stropi câmpul, crezându-se că, astfel, nu va bate grindina.
Moșii de vară se țin ca să nu îmbătrânești repede.

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
husqvarna

Citește ziarul

Radio TexFm


Comprest S.A.

Curs BNR

Vi, 27 Mai 2022
Euro   Euro   EUR   4.9429   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.6098   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.8083   Scădere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.8066   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2418   Scădere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.6187   Creștere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.5272   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   125.7900   Scădere
Acesta este spatiul pentru reclama ta!

Credeți că primarul Allen Coliban va face „curățenie” la secția de handbal a CSM Corona Brașov după ratarea promovării în Liga Națională?

Cele mai citite

                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter