Urmele pandemiei ar putea dispărea peste 450 de ani, din depozitele pentru deșeuri

După doi ani în care măștile au fost uniformă obligatorie în aproape toată lumea, cantitatea de echipamente medicale de acest fel ajunsă la depozitele pentru deșeuri a fost de ordinul miliardelor de bucăți. Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă față de riscul de poluare pe termen extrem de lung, pe care îl reprezintă aceste deșeuri despre care specialiștii susțin că s-ar putea descompune chiar și în 450 de ani, afirmă Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cata. 

Conform unor studii realizate în ultimii doi ani, la nivelul unor universități de prestigiu din lume, măștile de unică folosință prezintă risc de poluare, putând elibera în mediu poluanți chimici din categoria coloranților utilizați la producerea lor și chiar nano-plastice. Cu toate acestea, cercetările nu au putut măsura clar impactul acestei poluări asupra sănătății publice.

„În toată lumea s-a simțit nevoia existenței unei mai bune reglementări a modului de colectare a acestor măști, dar folosirea lor pe scară atât de largă a făcut imposibil un control al fenomenului și niciun stat nu a reușit să găsească o cale prin care să gestioneze perfect problema măștilor de unică folosință. Acestea sunt deșeuri medicale, dar au ajuns să fie amestecate printre deșeurile mixte reziduale din fiecare casă sau din coșurile stradale. Pentru reducerea impactului acestor măști asupra mediului eliminarea lor ar fi trebuit să se facă prin incinerare în instalații speciale de ardere, așa cum se întâmplă în cazul altor deșeuri medicale”, susține Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei Brai-Cata, care deține contracte de salubrizare stradală și colectare separată a deșeurilor în județele Brașov, Hunedoara, Brăila, Vâlcea, Giurgiu și Călărași.

Mai grav decât faptul că măștile au ajuns la depozitele pentru deșeuri este că o cantitate imensă, foarte greu de estimat, a ajuns în natură, din reavoință, neglijență și iresponsabilitate față de mediu. 

„Având în vedere faptul că durata descompunerii unei măști de unică folosință de tipul celor uzuale ar putea ajunge, conform studiilor, chiar și la 450 de ani, trebuie să devenim mai responsabili în privința lor, pentru a ne proteja pe termen lung sănătatea, mediul și fauna, mai ales că măștile vor mai rămâne ceva vreme în casele noastre și printre obiceiurile la care vom recurge când vom fi răciți, spre exemplu, pentru a nu-i infecta pe cei din jur sau când ne vom afla în zone foarte aglomerate”, este de părere Bogdan Constantinescu.

Specialistul a făcut o listă cu diferite moduri în care oamenii au văzut aceste măști, în ultimii doi ani:

- simbol al urgenței de sănătate cu care s-a confruntat lumea;

- sperietoare pentru turiștii dornici să călătorească fără restricții, în locuri noi;

- suport publicitar pentru lumea politică, medicală sau de orice altă categorie;

- element de stres pentru sportivii nevoiți să le poarte când nu se aflau pe terenul de joc, dacă respectivele competiții se desfășurau cu public sau chiar pe podiumurile de premiere, dar și pentru publicul pentru care purtarea măștii echivala cu interdiția de a-ți ovaționa favoriții;

- paravan de vreme rece pentru cei aflați în vacanță sau pe stradă, într-o zi friguroasă;

- accesoriu obligatoriu la ieșirea din birou sau din casă, așa cum sunt portofelul, telefonul  și cheile, pentru majoritatea dintre noi.

 

 

brai cata, bogdan constantinescu, urme pandemie, depozit deseuri, salubrtate