myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Ultimul rege al României, personaj istoric cu un destin tragic

  • Apreciez !Nu-mi place !0
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Personaj istoric cu un destin tragic, simbol al opoziţiei faţă de comunism, Regele Mihai I, fostul suveran al României, a murit, astăzi, în jurul prânzului, la reședința din Elveția. Avea vârsta de 96 de ani, împliniţi în 25 octombrie. Odată cu moartea Regelui Mihai dispare ultimul șef de stat din timpul celui de-al Doilea Război Mondial care a supravieţuit până în secolul al XXI-lea. În aproape un secol de viaţă, a trecut prin evenimente dramatice, iar unele date din biografia sa au intrat în istoria universală. În 2012, la Jubileul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, Regele Mihai a ocupat locul de onoare din dreapta acesteia, în semn de recunoaştere a vieţii sale austere, dedicate valorilor democratice.

„Majestatea Sa Regele Mihai I a încetat din viață astăzi, 5 decembrie 2017, la ora 13 (ora României), la reședința privată din Elveția. La căpătâiul Regelui a stat, până în ultima clipă, Alteța Sa Regală Principesa Maria. (...) Trupul neînsuflețit al Regelui Mihai I va fi depus în Holul de Onoare al Castelului Peleș, ar apoi pentru două zile în Sala Tronului, la Palatul Regal din  Calea Victoriei. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeș, în Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală”, a transmis Biroul de Presă al Majestății Sale Regelui.
Potrivit aceleiaşi surse,  Custodele Coroanei române urmează a face o declarație către țară, la ora 19.00. În cursul zilei de mâine va fi făcut public, în detaliu, programul funeraliilor.
Începând de mâine, cărți de condoleanțe vor fi deschise simultan la Castelul Peleș, la Palatul Regal din Calea Victoriei și la Palatul Elisabeta. Ele vor fi la dispoziția publicului timp de 40 de zile. Toți cei care doresc să depună flori, jerbe sau coroane sunt invitați să o facă începând de mâine, la Palatul Regal din Calea Victoriei, în fața intrării principale.

Sfârşit zbuciumat

Regele Mihai I - ultimul monarh din ţările Europei de Est rămas în viață - s-a retras din viaţa publică la începutul lunii martie 2016, când Casa Regală a anunţat că acesta a fost diagnosticat cu carcinom epidermoid metastazant şi leucemie cronică şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale la o clinică din Lausanne.
La 6 noiembrie 2017, Casa Regală a anunțat că starea Regelui Mihai s-a agravat și fostul suveran prezenta o slăbiciune accentuată, cu o scădere semnificativă a rezistenței. Ca urmare, Principesa moștenitoare Margareta și Principele Radu au plecat de urgență în Elveția. Regele Mihai a fost împărtăşit marţi, 7 noiembrie, de un trimis al ÎPS Mitropolitului Iosif al Europei Occidentale şi Meridionale. După cinci zile, aceeași Casă Regală transmitea că regele se simte mai bine. Principesa Margareta a declarat că tatăl ei este conștient, vorbește, recunoaște persoanele din jurul său și a întrebat de ce este înconjurat de atât de multă lume. Această ameliorare a stării fostului suveran n-a durat decât câteva zile.
La 16 noiembrie, un reprezentant al Casei Regale anunța că starea Majestății Sale este foarte precară, iar medicii fac eforturi să îl scape de dureri. Şeful Casei Majestăţii Sale, Andrew Popper, a dat detalii la televiunea naţională şi a anunţat că nu poate oferi fotografii cu Majestatea Sa, pentru că imaginile ar leza demnitatea suveranului. Cât despre informaţii de la medici, nici nu poate fi vorba: legislaţia din Elveţia consideră confidenţiale asemenea date, anunţa Ministerul Sănătăţii de acolo.
Săptămâna trecută, de Ziua Națională, principesa Margareta a decis anularea călătoriei cu trenul regal de 1 Decembrie, din cauza stării de sănătate a Regelui Mihai. Joi seară, principesa Maria a ajuns la reşedinţa din Elveţia a regelui.
Ultimele zile din existența zbuciumată de aproape un secol al ultimului regele al României au fost întinate de un scandal în sânul Casei Regale. Nepotul său, Nicolae, exclus în 2015 din linia de succesiune a Casei Regale, a fost protagonistul unui incident - soldat cu agresiuni și o plângere penală (ulterior retrasă) - după ce nu a fost lăsat să intre la domiciul bunicului său pentru a-și lua rămas bun. Fostul principe a fost blamat chiar de mama lui, Principesa Elena, că a „nesocotit intimitatea, suferinţa şi demnitatea” Regelui Mihai, după ce starea sa de sănătate a acestuia s-a înrăutăţit. În replică, fostul principe a spus că e dezamăgit de aceste reacţii, pe care le consideră nejustificate. Nicolae a făcut, la rândul său, acuzații dure la adresa membrilor Casei Regale.

A domnit în condiţii vitrege pentru România

Regele Mihai I s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, ca fiu legitim al Principelui Carol al II-lea şi al Principesei Elena, principesă a Greciei.
În condițiile în care prințul Carol, moștenitor al tronului, renunțase oficial la succesiune, Mihai a devenit rege pentru prima dată în 1927, la vârsta de cinci ani, sub o regenţă alcătuită din prinţul Nicolae, unchiul său, patriarhul Miron Cristea şi şeful Înaltei Curţi de Casaţie, Gheorghe Buzdugan. Micul rege va fi însă detronat prin întoarcerea tatălui său, Carol al II-lea, care, contrar angajamentului de a nu mai avea nici o pretenție asupra tronului, în iunie 1930, s-a proclamat rege. În această situație, lui Mihai i s-a conferit, la 8 iunie 1930, titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. Regina-mamă Elena a plecat în exil în aceeași lună. Mihai a rămas în grija tatălui, fiind educat la palat. A făcut sport de performanţă și a început pregătirea militară, devenind, la vârsta de 14 ani, sublocotenent în Armata Română.
După o domnie controversată, Carol al II-lea a fost nevoit să cedeze, la 5 septembrie 1940, principalele prerogative ale puterii generalului Ion Antonescu, iar la 6 septembrie 1940, a transmis prerogativele regale fiului său, Mihai, care a revenit, astfel, la tron. Numai că Regele Mihai revine formal la tron în condiţii extraordinar de dificile. Basarabia şi Transilvania de Nord fuseseră cedate în urma pactului Ribbentrop-Molotov şi a Dictatului de la Viena. Conducătorul statului era de facto mareșalul Ion Antonescu. Singurele intervenţii regale acceptate au fost cele ale Reginei-mamă Elena pentru salvarea evreilor. De aceea, numele ei apare în rândul „drepţilor popoarelor” la memorialul Yad Vashem din Israel.
Liderii partidelor democratice şi Regele Mihai considerau însă iraţională decizia mareşalului Antonescu de a continua războiul alături de Hitler. După dezastrul de la Stalingrad din 1942-1943, ei încep negocieri secrete cu Aliaţii pentru reorientarea României. „Riscurile erau enorme fiindcă majoritatea armatei era pe front, în interiorul ţării nu erau decât oameni tineri care aveau numai trei săptămâni de instrucţie militară, dar situaţia era aşa de gravă pe front încât nu se mai putea continua alianţa cu Germania. De fapt, toată ţara şi cu mine nu eram deloc de acord cu această alianţă care ne-a dus până la Stalingrad”, a povestit Regele Mihai într-un interviu pentru BBC despre ziua de 23 august 1944.
La 23 august 1944, Regele Mihai îi cere mareşalului să părăsească alianţa cu Germania, iar în urma refuzului, Ion Antonescu este arestat. „Trupele sovietice mai devreme sau mai târziu ar fi intrat oricum în România. Faptul că au făcut-o în calitate de trupe aliate şi nu ca trupe învingătoare a reprezentat o şansă extraordinară pentru că România a fost scutită de însemnate distrugeri”, a explicat istoricul Alin Ciupală.
Pentru scurtarea războiului, Washingtonul i-a conferit Regelui Mihai Legiunea de Merit a Armatei Americane, iar Stalin i-a recunoscut meritele antinaziste prin ordinul Victoria, cel mai înalt ordin al URSS.

Şantajat ca să abdice

Dar începând din august 1945 Regele Mihai nu mai semnează decretele guvernului pro-sovietic Petru Groza, iar la 8 noiembrie 1945, de onomastica Regelui, are loc cel mai mare protest anticomunist de după război. Liderii occidentali îi sfătuiesc însă pe Rege să se înţeleagă cu ruşii. „România a fost lăsată în sfera de influenţă sovietică. Nici nu cred că se putea întâmpla altfel. România este mult prea aproape de această putere. Intenţiile URSS erau foarte clare. Nu putem vorbi de o trădare a Occidentului faţă de România. Marea Britanie, Statele Unite, Franţa au acţionat ţinând cont de interesele lor strategice pe termen lung și din nou aş sublinia curajul şi tăria de caracter a Regelui Mihai, putea să plece şi totuşi a rămas aici şi la un moment dat el rămăsese singura speranţă a românilor, singurul garant al unui regim democratic”, spune istoricul Alin Ciupală.

Execuția mareșalului Antonescu prin decizia unui Tribunal ilegal, falsificarea grosolană a alegerilor din 1946 și procesele politice împotriva marilor lideri politici precum Iuliu Maniu sau Dinu Brătianu pregătesc terenul pentru îndepărtarea Regelui. La 30 decembrie 1947, la Palatul Elisabeta, înconjurat de soldații din divizia sovietizată Tudor Vladimirescu, Petru Groza și Gheorghe Gheorghiu Dej îi pun Regelui în față actul de abdicare. „Am încercat să tergiversez, să explic că pentru un astfel de act trebuie întrebat poporul român, pentru că aşa se face din punct de vedere constituţional. La care au răspuns că: «Asta nu se poate». Trebuie imediat făcut şi dacă într-un timp de jumătate de oră nu ies eu de acolo «va fi o baie de sânge, începând din Bucureşti cu studenţimea şi tineretul, până în restul ţării»”. Văzând situaţia în care eram şi aceste ameninţări, nu mi-a mai rămas nimic altceva de făcut decât să semnez”, explica Regele Mihai, într-un interviu acordat BBC în 1987.

Regele Mihai a trăit modest în exil

Regele Mihai s-a căsătorit în exil cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei, cu cea a Portugaliei și cu Bourbonii spanioli. Au împreună cinci fiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria. Regele a fost mai întâi fermier, apoi aviator, mai întâi în Anglia, apoi în Elveţia. „Noi am trăit ca nişte oameni normali, am lucrat, am muncit, am mers la şcoală, el a muncit pentru familie şi mama mea a muncit. Am trăit în exil ca o familie absolut normală, am trăit în Anglia, într-un sat mic, după aceea în Elveţia, unde tatăl meu era pilot, şi nu a plecat cu un tren plin de aur. Nu, nu din contră”, a povestit Principesa moștenitoare Margareta.
Familia Regală a locuit, până la sfârșitul anului 1948, în vila Sparta din Florența, locuința reginei-mamă Elena. Din 1949, regele Mihai I și regina Ana s-au mutat la Lausanne, iar din 1950, în Marea Britanie, unde au locuit până în 1956, când s-au stabilit în Elveția, la Versoix, lângă Geneva. Din 2004, s-au mutat la Aubonne, în Elveția.
Imediat după părăsirea României, în jurul Regelui a luat fiinţă Consiliul Naţional Român, un guvern al României libere în exil, dar lipsa de recunoştere a Occidentului şi manevrele Securităţii au secătuit demersul. Mesajele Regelui s-au auzit însă permanent la Vocea Americii, Europa Liberă sau BBC. „Noi ascultam de Anul Nou vocea regelui pentru discursul totdeauna cinstit şi trist pe care ni-l ţinea”, a povestit istoricul Andrei Pippidi.

Ponegrit şi interzis în propria țară

Regele Mihai a fost prigonit sau respectat în funcţie de interesele guvernanţilor postdecembrişti. Privit ca o ameninţare de către noua putere de la Bucureşti, în frunte cu Ion Iliescu, suvernului i-a fost interzis în mod repetat să calce pe pământ românesc. A primit acceptul autorităţilor de a vizita România abia în 1992, atunci când a fost întâmpinat cu entuziasm de către aproape un milion de români. Relaţia cu Regele Mihai începe să se normalizeze din 1997, după ce președinte al României a devenit Emil Constantinescu, când fostul suveran primeşte un paşaport românesc. Atacurile unor politicieni au continuat însă până în zilele noastre. Un exemplu îl constituie fostul preşedinte Traian Băsescu, care a spus că adicarea Regelui a fost un act de trădare, deşi este momentul poate cel mai dur din întreaga viaţă a Regelui Mihai. Comuniştii l-au obligat să abdice prin şantaj şi ameninţarea unor crime în masă. Se întâmpla pe 30 decembrie 1947. Patru zile mai târziu, Regele părăsea România. Propaganda comunistă a indus ideea că Regele a luat cu el o avere colosală. „Se poate spune în felul următor. Când ne-am întors de la Sinaia ca să ne facem bagajele, am găsit deja acolo o comisie trimisă de la Bucureşti ca să controleze bagajele şi să umble după noi în fiecare odaie. Pe mine personal m-au lăsat în pace, dar au umblat după mama mea. Nu putea să ia nici o scrumieră după masă. Şi în plus de aceasta, bagajele făcute cu lucrurile noastre, haine personale, au fost scotocite de aceşti oameni, aşa că nu înţeleg cum ar fi fost posibil chiar dacă am fi vrut să luăm ceea ce s-a spus că s-a luat. Ăsta e adevărul”, spunea fostul suveran într-un interviu acordat lui Vartan Arachelian în 1990.

A urmat un lung şi dureros exil. A încercat să vină în ţară în primăvara anului 1990, imediat după căderea lui Ceauşescu, dar noua putere de la Bucureşti nu i-a permis, pentru că era perceput ca pe o ameninţare. În cele din urmă, regele Mihai a hotărât că nu mai este cazul să aştepte. Pe 25 decembrie 1990 un avion având la bord familia regală aterizează pe aeroportul Otopeni. Regele pleacă apoi spre Curtea de Argeş pentru a se închina la mormintele străbunilor săi. Pe autostrada Bucureşti - Piteşti maşinile familiei regale sunt blocate de către autorităţi, iar Regele şi însoţitorii săi obligaţi să se întoarcă la aeroport. Fostul preşedinte Ion Iliescu continuă să susţină că Regele Mihai a forţat de fapt mâna autorităţilor atunci când a decis să se întoarcă neinvitat în propria sa ţară. „Impresia a fost catastrofală în străinătate, să îl fugărești cu poliția, să îl arestezi pe rege care avea un paşaport danez. A fost un act care a adus daune mari României”, spunea fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Abia în 1992 noua putere de la Bucureşti îi permite Regelui să vină la Bucureşti, iar apoi, să meargă la mănăstirea Putna. Nu anticipase însă valul de entuziasm cu care avea să fie întâmpinat Regele Mihai de către români. Relaţiile dintre puterea de la Bucureşti şi Regele Mihai rămân însă încordate. Liberalii îi propun fostului suveran să candideze din partea PNL la alegerile prezidenţiale. Regele refuză categoric, însă situaţia este folosită de autorităţi pentru a bloca din nou accesul Majestăţii Sale în ţară, în anul 1994. După ce l-au întors de pe aeroport, liderii PDSR au propus în Parlament declararea regelui drept persona non grata și ridicarea imunității parlamentarilor care l-au întâmpinat, printre care şi Dinu Patriciu. În 1995 regelui i se interzice din nou să intre în ţară, de data acesta fiind invitat de Emil Constantinescu la înmormântarea liderului ţărănist „Seniorul” Corneliu Coposu.
Abia după 21 de ani după Revoluţie, în octombrie 2011, Regele este invitat să ţină un discurs în faţa Parlamentului, un moment unic şi emoţionant. Tuturor le-a rămas în memorie şi faptul că Suveranul a refuzat să dea mâna cu fostul preşedinte Ion Iliescu.

 


Loading...

loading...

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 
deepawali

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
FIN-ECO -Elimina deseurile responsabil!

Citește ziarul

Radio TexFm


Insigra Angajeaza

Curs BNR

Mie, 24 Feb 2021
Euro   Euro   EUR   4.8743   Scădere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.0100   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.6714   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.4221   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2288   Stagnare
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.1892   Creștere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.4922   Scădere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   135.5200   Scădere

Bitcoin Exchange

Agentii imobiliare Brasov

Anunturi Chirii Brasov

Anunturi MyTEX
Acesta este spatiul pentru reclama ta!

Credeţi că România va fi lovită de un al treilea val al pandemiei de coronavirus?

Campanii Publicitare Outdoor

Cele mai citite

Cele mai comentate

                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter