myTex folosește cookie-uri proprii şi ale terţilor. Continuarea navigării implică acceptarea lor. Află mai multe.

X
 
 

Am intrat în Săptămâna Nebunilor

  • Apreciez !Nu-mi place !-3
Poze
Video
  • Poze
  • Video
 
 
 
Lucrez...
 

Lucrez...

 
 
 
 
 

Ieri a fost Duminica Lăsatului Sec de carne, iar Săptămâna Nebunilor din tradiţia populară, cea care va începe astăzi, se suprapune peste Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei din calendarul bisericesc - denumită astfel pentru că nu se mai consumă deloc carne, ieri fiind Lăsatul/Lăsata Secului de carne - ci doar lapte, brânză, ouă şi peşte, inclusiv miercuri şi vineri, perioadă ce pregăteşte intrarea în Postul Paştelui. Potrivit folcloristului Simeon Florea Marian, oamenii au numit-o Săptămâna Nebunilor, întrucât „numai nebunii pornesc a se însura, numai proştii şi urâţii abia acum dau zor ca să se căsătorească, pe când toţi cei cuminţi, câţi au avut de gând să se însoare în decursul cârnilegilor (sau al «câşlegilor», adică perioada dintre Sfântul Ion şi începutul Postului Mare, în general, perioadele «de dulce» dintre posturi n.r.) s-au însurat cu mult înainte”. Profesorul Ion Ghinoiu afirmă că înnoirea timpului în calendarul popular românesc se desfăşura după un ritual care, pentru a fi împlinit, necesită mai multe zile cosmogonice. La fel se întâmplă şi la începutul de an nou agrar, zilele cosmogonice fiind împărţite în două perioade diametral opuse de către ceea ce se numeşte „Revelionul Lăsatului Sec de Paşti”. Ritualul de înnoire a anului agrar cuprinde o perioadă de îmbătrânire şi degradare a timpului, evidenţiată prin practici în care apar mascaţii şi elemente orgiastice (aşa-numita Săptămână a Nebunilor), şi o perioadă cu practici de purificare a spaţiului, de reîntronare a armoniei şi echilibrului (prima săptămână a Postului Paştelui, numită în calendarul popular Săptămâna Cailor lui Sântoader).

Mascații fac „nerozii și glume” 

Prin obiceiuri şi practici rituale, oamenii creează imaginea de îmbătrânire şi degradare a timpului: mascaţii (bărbaţi îmbrăcaţi în haine femeieşti), numiţi Măscăruşi, Fărsăngani sau Brondişti, intrau în şezători, unde făceau „nerozii, nebunii şi glume”. Ei luau nevestele şi fetele la joc, improvizau diferite dansuri, foloseau expresii licenţioase, însoţite de gesturi obscene. În acelaşi registru orgiastic se înscriu şi jocul, ca şi consumul excesiv de mâncare şi băutură la Lăsatul (Lăsata) Secului, ca şi faptul că petrecerile nocturne au amploarea unui Revelion, dându-li-se valoare de An Nou. În această tradiţie se înscriu Alaiul Măştilor, ca şi Fasching-ul/Fărşangul (carnaval), un obicei popular săsesc, preluat și de maghiari care a avut loc săptămâna trecută în mai multe comunități din județ, dar şi „Roata în făcări” de la Şinca Nouă.

Superstiții uitate

În Săptămâna Albă, începe țesutul pânzei pentru cămăși, căci până la începutul Păresimilor fiecare femeie sau fată trebuie să fie gata cu tortul pentru cămăși. În Săptămâna Albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an puzderie de viermi în frupt. Nu e bine să te lai (speli), în Săptămâna Albă, căci îți albești părul și îmbătrânești curând. În Săptămâna Brânzei, nu e bine să te speli la cap, căci se scutură burdufurile de brânză în cap, adică faci mătreață, și-ți albește părul în curând. Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri pe măsură. Astfel, prima zi e Lunea Albă sau Lunea Burdufului, când fiecare om taie burduful de brânză.  Această zi se ține de oameni pentru căsătorie grabnică. Femeile cu furcile și torcând se duc în cârciumă, pentru a se face grâul înalt. Se bat cu burduful cei care nu s-au însurat, trebuind în schimb să facă rost de băutură.
În Marțea Albă, e bine să se mănânce brânză. Se ține împotriva bolilor. În această zi nu se spală rufe sau, dacă se spală, să nu es întindă rufele, fiindcă bate piatra bucatele.Nu se face baie, fiindcă albește părul.
În Miercurea Albă este dezlegare la brânză și celelalte lactate. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu. Urmează Joia Nepomenită sau Joia Necurată, Gadinele, Joia Blasii, Vlașii, Vlașii sau Vracii Ochilor. În această zi, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an. Se ține mai ales de văduvi, ca să se căsătorească mai repede. Nu se lucrează nimic. Vârtelnița nu se aduce în casă. Se crede că, altminteri, oamenii și vitele ar căpia, învârtindu-se întocmai ca vârtelnița. Femeile nu torc în această joi, ca să nu le fie în primejdie bărbații, la pădure, să nu-i ucidă copacii.
Gadinele e o sărbătoare de trei zile – joi, vineri și sâmbătă – din Săptămâna Brânzei, dedicată insectelor dăunătoare culturilor agricole, mai ales gândacilor. Cine nu serbează Vlașii din Săptămâna Albă face vara viermi în ochi. Vlașii sau Vracii Ochilor se țin pentru dureri de ochi.
În joia din Săptămâna Albă, unele femei nu spală rufele, din pricină că le e frică de „soborât” sau „boșorogit” și că se pornește din ele ”poală albă”. Altele spală cămășile și opresc cenușa rămasă de la leșie și o întrebuințează împotriva viermilor ce-i fac vitele în răni, vara.
Urmează Vinerile Scumpe sau Vinerea Ouălor. Vinerile Scumpe sunt douăsprezece pe an, înaintea fiecărui praznic câte una. Cine nu ține aceste vineri, care încep din Săptămâna Brânzei, nu are spor la nimic și tot anul bolește. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara. Vinerile acestea se țin pentru binele casei și pentru curățenia sufletului. În unele sate, Vinerile Scumpe sunt ținute doar de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie. Vinerile Scumpe se țin pentru vindecarea de bube. Neținând Vinerea Ouălor, se strică ouăle sub cloști și nu scot pui.
Sâmbăta din Săptămâna Albă se mai numește și Întâia Sîmbătă a lui Lazăr, Sâmbăta Albă sau Sâmbăta Ursului. În această zi se fac plăcinte și se dau de pomană lui Lazăr, căci se zice că acesta a murit de dorul plăcintelor și l-au plâns surorile lui șase săptămâni.
Lazăr are darul de a tămădui bubele. Nu lucrează bărbații, fiind o zi rea de căzături, de primejdii, de fiare. Femeile nu cos, nu spală cămăși bărbătești, căci cine se îmbracă cu cămașă lucrată în această zi cade jos de pe unde se suie. Cine, în această sâmbătă, nu mănâncă plăcinte va cădea din pom sau va fi prins de friguri la vară. Se împart colăcei și colivă cu lumânări mici. Se împart plăcinte, ca aceia care le-au dat de pomană să aibă ce mânca pe Lumea Cealaltă. Tot în această zi, fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în Cealaltă Lume.

 


Loading...

loading...

Comentarii  

Barbu Gh.
0 #1 Barbu Gh. 08-03-2021 09:32
E „bine” așa. În media internațională avem imagini de pe Marte, în cea locală suntem întorși în negura timpului. Ăia pășesc în viitor, noi ne luăm după țări ca Iranul.

Dar ne văităm de ce avem 44% analfabeți funcțional, sărăcie cât cuprinde, cele mai multe tinere mame...
Citat | Raportează către un administrator

Adaugă comentariu


ATENŢIE
Dacă te înregistrezi pe mytex.ro, comentariile tale vor fi publicate automat și chiar poți scrie propriile articole!
Sau folosește o adresă de mail validă pentru publicare automată după 3 comentarii aprobate.



 

Meteo

 
MyTex - Stiri Online Brasov

Poza zilei

 
Brai-Cata - Colecteaza selectiv

Citește ziarul

Radio TexFm


VEO

Curs BNR

Ma, 20 Apr 2021
Euro   Euro   EUR   4.9279   Creștere
Dolarul american   Dolarul american   USD   4.0872   Scădere
Lira sterlină   Lira sterlină   GBP   5.7162   Creștere
Francul elveţian   Francul elveţian   CHF   4.4613   Scădere
Leul moldovenesc   Leul moldovenesc   MDL   0.2281   Scădere
Dolarul canadian   Dolarul canadian   CAD   3.2656   Scădere
Leva bulgărească   Leva bulgărească   BGN   2.5196   Creștere
Forinţi maghiari   Forinţi maghiari   HUF   136.6000   Scădere

Bitcoin Exchange

Agentii imobiliare Brasov

Anunturi Chirii Brasov

Coronavirus Preturi Nesimtite
Acesta este spatiul pentru reclama ta!

Credeţi că deprecierea leului faţă de euro va continua?

Campanii Publicitare Outdoor

Cele mai citite

                   
Noutăți
 


Abonează-te la newsletter